O problemă care ne roade pe majoritatea,  într-o societate tehnologică când totul este contra cronometru, când suntem în permanentă  efervescență și alergare, când avem griji permanente pentru ziua de mâine, stresul este un rezultat al cererii excesive de energie fizică sau mentală, consideră unii.

Și iarăși scriu despre stres.  Pentru că mă și preocupă.

Am suferit de consecințele sale.  Eram curioasă ce se petrece în corpul meu în astfel de situații, CUM SE MANIFESTĂ STRESUL DIN PUNCT DE VEDERE FIZIOLOGIC,  de ne afectează.

Trebuie să menționez încă de la început, că nu sunt medic de profesie, abordez problema din punctul de vedere al pacientului, al individului care caută explicații mereu și remedii la problemele sale.

Și iată de ce explicație am dat la Harvard Health Publications.

Când cineva se confruntă cu un pericol iminent, ochii și urechile trimit semnale către partea din creier numit amigdala, care se ocupă de procesarea emoțiilor și este supranumit și centrul de frică. Aceasta intrepretează semnalul și trimite semnalul despre pericol către hipotalam care este un fel de centru de comandă. Hipotalamul comunică cu restul corpului prin sistemul nervos autonom, care controlează funcțiile involuntare ale corpului ca și respirația, tensiunea arterială, bătăile inimii etc. Sistemul nervos autonom are 2 componente: sistemul nervos simpatic și cel parasimpatic. Sistemul nervos simpatic acționează ca și pedala de accelerație  iar cel parasimpatic ca și sistemul de frâne de la mașină. Avem nevoie de funcționarea perfectă a amândurora.

Când se acționează sistemul nervos simpatic  de către hipotalam, se trimit semnale către glandele adrenale și acesta pompează adrenalina în sânge, prin care se produc schimbările fiziologice necesare contracarării pericolului, de genul „ luptă sau fugi”.

Inima bate mai repede, respirația devine mai deasă, vederea și auzul mai ascuțite, se eliberează glucoza și grăsimile din depozitele  temporare în sânge, pentru a furniza nutrienți pentru toate părțile organismului, să poată lupta sau fugi. Toate astea se întâmplă așa de repede, încât nici nu ne dăm seama.

Când efectul primar al adrenalinei se domolește, iar pericolul încă este perceput ca ne fiind trecut, hipotalamul eliberează un hormon, care pe axa HPA (hipotalam-pituar-adrenal) ajunge iar la glandele adrenale și îi determină să elibereze cortisolul, care ține organismul în stare turată, de alertă, până la trecerea pericolului. Abia atunci sistemul nervos parasimpatic acționează ca o frână și amortizează răspunsul la stres.

Fenomenul stresului acut este normal și benefic. Ne-a ajutat de-a lungul existenței să “răspundem corespunzător” la atacuri și pericole, să ne salvăm în diverse situații.

Problema începe atunci când acest fenomen denumit STRES durează prea mult sau este activat prea des, adică intervine STRESUL CRONIC. Prin acțiunea cortisolului, organismul fiind foarte mult în stare turată, se produc modificări nu numai asupra creierului , dar se degradează și celelalte organe. (Vă povestesc despre astea în următoarele articole de blog)

De aceea vă sfătuiesc călduros să nu neglijați fenomenul stresului îndelungat, luați măsuri pentru combaterea acestuia, până nu e prea târziu.

Și cum poți face acest lucru? Prin tehnici de relaxare și prin lavandă. Înscrie-te în newsletter-ul nostru și îți trimitem gratuit un fișier pdf cu 13 metode aplicabile acasă pentru reducerea stresului.

Și cum se întâlnește lavanda cu stresul?

Studiile au arătat că lavanda prin compușii săi în sinergie, are capacitatea de a reduce nivelul cortisolului din sânge, chiar are capacitatea de a reduce hipertensiunea dată de stres, tocmai prin această cale, prin reducerea nivelului acestui hormon de stres. Lavanda are efect relaxant asupra sistemului nervos central. (European Medicines Agency – Assessment report on Lavandula angustifolia Miller,
aetheroleum and Lavandula angustifolia Miller, flos )

Așadar, relaxați-vă.

Încercați puterea lavandei și veți fi plăcut surprinși!